Electrice.MD's Blog

Rombat va fabrica baterii pentru masini microhibrid produse de grupurile Renault, PSA Peugeot si posibil Ford, incepand cu 2012, iar in functie de solicitari va produce si baterii pentru vehicule electrice, precizeaza Mediafax.

Proiectul de implementare pentru noile tipuri de baterii este in derulare.

Companiile Renault si Peuget au trimis deja producatorului specificatiile tehnice aferente acumulatorilor.

Pretul bateriilor pentru vehiculele microhibrid va fi cu pana la de doua ori mai mare decat cel al bateriilor clasice ale acumulatorilor clasici.

Totodata, Rombat analizeaza posibilitatea inceperii unui parteneriat cu Ford Romania, tot pentru tipurile de baterii pentru microhibrid.

“Proiectul care presupune fabricarea noilor baterii a necesitat investitii de 15 milioane euro. Cu ajutorul acestor tipuri de baterii se va ajunge la o economie de combustibil de cel putin 8%”, a declarat directorul general al Rombat, Ioan Repede.

El a adaugat ca Rombat are in vedere constructia mai multor microhidrocentrale pentru amortizarea costurilor cu energia, care vor dezvolta 2 MW, proiect in valoare de cinci milioane de euro.

Microhidrocentrale vor fi amplasate pe mai multe rauri din regiunea Moldovei, acestea urmand sa fie racordate la sistemul national de distributie a energiei.

Totodata, compania vizeaza extinderea centrului de reciclare de baterii de la Copsa Mica, prin dezvoltarea capacitatii de productie de la 8.000 tone plumb la 20.000 tone de plumb.

Investitia in acest proiect este de opt milioane de euro.

Sursa: Bloombiz

Pentru toti cei care vor sa fac un calcul estimativ inainte de a aplica pentru panourile solare, aveti la dispozitie RoofRay.

Daca vrei sa afli cat curent ar produce panourile solare instalate pe acoperisul tau, RoofRay pune la dispozitie o aplicatie care foloseste Google Maps ce iti permite sa desenezi pe poza din satelit a casei tale dreptunghiuri care acopera acoperisul, le setezi unghiul de inclinare si vei primi un calcul estimativ al cantitatii de curent produse de panourile solare care acopera suprafata acoperisului casei tale, chiar si pe durata unui an

FinMedia, alaturi de partenerii sai KDF Energy, Vertis Enviromental Finance, Casa Romana de Compensatie si Schoenherr si Asociatii, a organizat joi, 29 octombrie, seminarul cu tema “Investitii verzi in domeniul energetic”.

In cadrul celor doua sesiuni de dezbateri ale evenimentului, participantii au analizat problemele legate de tranzactionarea unitatilor ale cantitatii atribuite (AAU) Romaniei prin Protocolul de la Kyoto, piedicile in finalizarea acestui proces si beneficiile pe care le va aduce, solutii de stocare a CO2, masuri de reducere a emisiilor, retehnologizarea sistemelor energetice, comercializarea certificatelor de carbon si alte aspecte conexe.

Investitii de mediu de 1 mld. de euro, puse sub semnul intrebarii

Romania risca sa piarda peste un miliard de euro destinati investitiilor de mediu, cu precadere pentru reducerea gazelor cu efect de sera, a subliniat Cirstiana Ion, director al Directiei Infrastructura Calitatii si Mediului, din cadrul Ministerului Economiei. Aceasta suma este corespunzatoare vanzarii de catre tara noastra a drepturilor pentru emisia a 200 milioane tone CO2 din cele 350 de milioane de tone ce i-au fost atribuite prin Protocolul de la Kyoto. Motivul este nefinalizarea de catre tara noastra a cadrului legislativ privind tranzactionarea lor, precum si valorificarea sumelor obtinute, cele doua componente ale schemelor de investitii verzi. Aceste scheme impun ca tranzactionarea de unitati ale cantitatilor atribuite (AAU), care exprima cantitatea de emisii, sa fie conditionata de utilizarea sumelor obtinute in investitii pentru reducerea gazelor cu efect de sera. ”Din vanzarea execedentului nostru de AAU-uri pe perioada 2008-2012, Romania ar putea obtine peste un miliard de euro. Pana in acest moment insa nu exista un cadru legislativ care sa ne permita sa tranzactionam unitati ale cantitatilor atribuite. Trebuie sa dezvoltam cadrul juridic de reglementare, pentru ca partenerul de tranzactionare sa aiba certitudinea ca vom investi acesti bani in proiecte de mediu.”, a declarat Cristiana Ion.

Energie „curata” prin metoda de stocare geologica a CO2

Claudia Tomescu, seful colectivului Schimbari Climatice din cadrul Institutului de Studii si Proiectari Energetice, a subliniat importanta dezvoltarii capacitatilor de captare si stocare geologica a CO2 (CCS), in contextul obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2020. „Aplicarea tehnologiei de captare si stocare geologica a CO2 va permite functionarea industriei, fara afectarea sa, concomitent cu reducerea impactului industriei asupra schimbarilor climatice”, a declarat Tomescu.

Directiva europeana privind stocarea geologica de CO2 prevede ca centralele noi cu o putere de peste 300 MW sa incorporeze astfel de capacitati. Uniunea Europeana va aloca 7-12 miliarde de euro pentru dezvoltarea de proiecte demonstrative CCS, iar pana acum 6 companii europene producatoare de energie, toate funtionand pe carbune, precum si un producator de otel, s-au inscris in acest program. In acest context, Claudia Tomescu a subliniat oportunitatea promovarii unui proiect demonstrativ CCS in Romania la un bloc energetic nou functionand pe lignit, prin apelarea la finantarea UE din NER Pool – 300 UEA.

Ionel Ilie, seful Departamentului de Management Energetic din cadrul Complexului Energetic Craiova, a precizat ca se doreste realizarea la Craiova a unui grup modern, care sa fie dotat cu capacitati de stocare si captare geologica a CO2. De asemenea, a aratat domnia sa, Complexul Energetic Craiova a facut pasi importanti in reducerea emisiilor cu efect de sera.

Energia „verde”, in orizontul lui 2020

Un element important in strategia de reducere a cantitatilor de emisii a sectorului energetic il reprezinta dezvoltarea capacitatilor de producere de energie verde. Directiva europeana privind promovarea utilizarii de energie din surse regenerabile prevede ca, pana in 2020, 20% din consumul brut de energie la nivelul UE sa fie energie „verde”. In cadrul acestui program, cota impusa Romaniei este de 24%. „La nivel national, cota de energie verde asumata voluntar de Romania este de 38%, semnificativ mai mare decat cea impusa de UE.

Resursele de energie electrica au crescut cu 8%, dupa primele opt luni ale anului
In perioada 1 ianuarie – 31 august 2008, resursele de energie primara si cele de energie electrica au crescut fata de aceeasi perioada a anului precedent cu 0,5%, respectiv 8%, potrivit Institutului Natioanal de Statistica.

Principalele resurse de energie primara in perioada 1 ianuarie – 31 august 2008 au totalizat 27417,9 mii tone echivalent petrol (tep), in crestere cu 148,6 mii tep.

Productia interna a insumat 16298,6 mii tep, in crestere cu 2,5% fata de aceeasi perioada a anului precedent iar importul a fost de 11119,3 mii tep, in scadere cu 2,2%.

In aceasta perioada, resursele de energie electrica au fost de 43894,7 milioane KWh, in crestere cu 3266,0 milioane KWh (+8,0%) fata de perioada corespunzatoare a anului 2007.

Cresterea resursei de energie electrica s-a datorat in principal cresterii productiei, cu 3668,2 milioane kWh (+9,3%).

Productia din termocentrale a scazut cu 2018,4 milioane KWh (-7,9%). Productia din hidrocentrale si cea din centralele nuclearo-electrice a crescut cu 2682,1 milioane kWh (+26,5%) respectiv, 3004,5 milioane kWh (+73,1%).

Consumul final de energie electrica in aceasta perioada a fost de 35326,9 milioane KWh, cu 4% mai mare fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. Iluminatul public a inregistrat o crestere cu 11,1% iar consumul populatiei a crescut cu 7,5%.

Exportul de energie electrica a crescut cu 1529,4 milioane KWh, respectiv cu 72,5%.

Sursa: Agentia Independenta de presa Amos News

Datoriile Republicii Moldova pentru gazul natural livrat de Federaţia Rusă, inclusiv datoriile regiunii transnistrene au depăşit cifra de 2,2 miliarde dolari SUA, a declarat preşedintele întreprinderii moldo-ruse „Moldova-Gaz”, Alexandru Gusev.

Preşedintele Moldova-Gaz susţine că datoriile consumatorilor de pe partea dreaptă a Nistrului este de 380 milioane dolari SUA, iar cea a regiunii transnistrene 1,820 miliarde dolari SUA şi este în continuă creştere.

În total pentru anul 2008, regiunea transnistreană s-a achitat pentru gazul natural livrat de Federaţia Rusă în proporţie de 16%.

Potrivit şefului Moldova-Gaz creşterea sumei datorate de Transnistria se explică prin faptul că gazul este vândut consumatorilor la un preţ mult mai mic faţă de cel achiziţionat.

Energia eoliană este o sursă de energie regenerabila generată din puterea vântului. La sfârşitul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 73904 MW, acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică.

Deşi încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea ţărilor, producţia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi 2006, ajungându-se ca, în unele ţări, ponderea energiei eoliene în consumul total de energie să fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).

Vânturile se formează deorece soarele nu încălzeşte Pământul uniform, fapt care creează mişcări de aer. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti nişte turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine pot produce 5 MW, deşi aceasta necesită o viteză a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe oră. Puţine zone pe pământ au aceste viteze ale vântului, dar vânturi mai puternice se pot găsi la altitudini mai mari şi în zone oceanice.

Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, şi turbine noi de vânt se construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă creştere în ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest procent crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice.

Se crede că potentialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci ori mai multă energie decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar necesita 12,7% din suprafaţă Pământul (excluzând oceanele) să fie acoperite de parcuri de turbine, presupunând că terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe kilometru pătrat. Aceste cifre nu iau în considerare îmbunătăţirea randamentului turbinelor şi a soluţiilor tehnice utilizate.

Continuarea articolului Energia eoliana

Biogazul este este termenul folosit pentru amestecul de gaze (metan, hidrogen şi bioxid de carbon etc.) de origine biogenă care iau naştere prin procesele de fermentaţie sau gazeificare a diferite substanţe organice. Aceste gaze servind prin ardere ca sursă energetică (energie biogenă). Energia obţinută din acest lanţ, biomasă→biogaz→curent electric şi agent termic, se numeşte energie regenerabilă, pe următorul considerent: dioxidul de carbon eliminat în atmosferă la arderea biogazului, reprezintă o cantitate cel mult egală cu cu cantitatea asimilată de plantele sau nutreţurile consumate de animale, în perioada lor vegetală.

Biogazul reprezintă un circuit închis de dioxid de carbon, spre deosebire de carburanţii fosili (gaz metan, cărbune, ţiţei) la arderea cărora se degajă dioxid de carbon care a fost asimilat cu multe mii de ani în urmă.

Biocombustibil gazos
Principalul avantaj al producerii unui combustibil gazos este posibilitatea folosirii lui in instalatiile energetice eficiente moderne, asa ca turbine pe gaze, motoare pe gaze si pile de combustie, marind eficienta folosirii combustibilului si reducind impactul asupra mediului. Principalele metode de obtinere a combustibilului gazos din biomasa sunt termogazificarea si fermentarea materiei organice. Metodele si implicatiile sunt descrise mai jos.

Termogazificarea biomasei
Gazificarea este o tehnologie matura, care si-a trait picul de dezvoltare in anii de pina la si in timpul razboiului al doilea mondial. Primul gazificator comercial a fost instalat in 1839, folosind aerul ca agent de oxidare. Ulterior, gazificatoarele au fost modificate pentru intrebuintarea diferitor combustibili solizi, imbunatatind substantial tehnologia. Gazificatoarele erau pe larg folosite in sistemele de incalzire orasenesti, pina in 1920, cind au fost treptat substituite de instalatiile de ardere a produselor petroliere. Astazi, deoarece preturile la petrol sunt in permanenta crestere si impactul asupra mediului devine o problema tot mai stringenta, gazificarea devine o tehnologie moderna si sofisticata.

Citeste tot articolul Biocombustibil gazos

Biodieselul este un biocombustibil sintetic lichid care se obţine din lipide naturale , ca uleiuri vegetale sau grasimi animale, noi sau folosite, prin procese industriale de esterificare şi trans-esterificare. Se poate folosi în substituirea totală sau parţială a petro-dieselului.El poate fi folosit in motoarele de compresie-aprindere (diesel) fara sau cu mici modificari. Biodieselul mai poate fi folosit la producerea energiei termice.

Biodieselul apartine familiei de acizi grasi numiti metil esteri care sunt caracterizati prin lungimi medii, 16-18 lanturi de acizi grasi cu continut de carbon. Aceste lanturi legate ajuta la diferentierea biodieselului de motorina obisnuita.

Biodieselul poate să se amestece cu motorină care provine din rafinarea petrolului în diferite cantităţi. Se folosesc abrevieri potrivit procentajului de biodiesel din amestec: B100 în cazul folosirii de 100% biodiesel, sau notaţii ca B5, B15 sau B30 unde numărul indică procentajul de volum biodiesel din amestec.

Uleiul vegetal, ale cărui propietăţi pentru impulsarea motoarelor se cunosc de la inventarea motorului diesel datorită rezultatelor lui Rudolf Diesel. La începutul secolului XXI, în contextul căutării de noi surse de enegie şi a îngrijorării privind încălzirea globală, s-a impulsat folosirea lor în locul derivaţilor din petrol. Uleiul de rapita a fost materia prima aleasa la etapa initiala raminind si astazi pe pozitii de lider cu o rata de 80%; uleiul din floarea soarelui ocupind locul doi cu o rata peste 10%; urmind uleiul din soia, in special in SUA. Alte materii prime folosite sunt uleiul de palmier, uleiuri de linte, grasimile animale, grasimi folosite la prepararea mincarii.

Biodieselul descompune cauciucul natural, de aceea este necesar substituirea prin elastomeri sintetici în cazul folosirii de amestecuri cu un înalt conţinut de biodiesel.

Impactul ambiental si consecinţele sociale din previzibila producţie şi comercializare masivă, în special în tările în curs de dezvoltare sau în lumea a treia, este obiectul între specialişti şi diferite agenţi sociali, guvernamentali şi internaţionali.

Costurile inalte ale materiei prime sunt principala bariera de introducere a biodieselului pe piata. Cind costurile externale asa ca impactul asupra mediului, securitatea energetica, crearea de noi locuri de munca vor fi luate in considerare, biodieselul va fi privit ca optiune potrivita.
Materiile prime noi asa ca grasimile folosite la prepararea mincarii sau grasimile animale au un cost mic, de aceea au sanse sa fie folosite in viitor.

Producerea de biodiesel a crescut considerabil in ultimii ani, in special in Uniunea Europeana. De exemplu din 1996 pina in 2002 capacitatea producerii de biodiesel a crescut de patru ori constituind total 2 milioane tone. O extindere ulterioara se anticipeaza din cauza initiativei comisiei Uniunii Europene de a promova biocombustibilii.

Energia solară se referă la o sursă de energie reînnoibilă care este direct produsă prin lumina şi radiaţia solară.

Aceasta poate fi folosită să:
* genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)
* genereze electricitate prin centrale electrice termale
* genereze electricitate prin turnuri solare
* încălzească blocuri, direct
* încălzească blocuri, prin pompe de căldura
* încălzească blocuri, prin cuptoare solare

Dezavantaje
Nu există niciun dezavantaj, deoarece instalaţiile solare aduc beneficii din toate punctele de vedere.

Instalaţiile solare sunt de 2 tipuri: termice şi fotovoltaice.
* Instalaţiile termice ajută la economisirea gazului metan, în proporţie de circa 75% pe an.
* Instalaţiile fotovoltaice produc energie electrică gratis (cu lumina soarelui).

Panourile solare fotovoltaice produc energie electrică 4h/zi (calculul se face pe minim: orele de lumină iarna). Ziua, timp de 4 ore, ( iarna 1,5 ore) aceste panouri solare produc energie electrică şi în acelaşi timp înmagazinează energie în baterii, pentru a fi folosită dealungul nopţii, la casele izolate, fără legatură la reţeaua electrică natională.

Spre deosebire de sursele fosile de energie, energia solara este infinita, din care motiv, omenirea in ultimile decenii este nevoita sa elaboreze noi tehnologii solare capabile sa genereze energie ieftina, independenta de orice alt tip de materie prima si ecologic pura.

Valoarea totala a energiei solare interceptata de pamint este de 178*109 MW, ceea ce e de 15000 de ori mai mult decit necesarul curent al omenirii.

Densitatea medie a fluxului radiant pe o suprafata orizontala variaza intre 250 W/m2, in Sahara, si 100 W/m2, in Europa Centrala. Valorile globale ale energiei solare In Republica Moldova pe o suprafata orizontala variaza de la 1250 kWh/m2an, in zona de nord, pina la 1400 kWh/m2an in zona de sud. Insasi panourile fotovoltaice, indeosebi cunoscute ca panouri solare, sunt echipamente care transforma lumina in electricitate, pe baza efectului fotoelectric. Reprezinta fara indoiala cea mai eleganta solutie ecologica de producere a energiei electrice. Tehnologiile solare folosesc energia soarelui pentru a produce caldura, lumina, apa calda si chiar aer conditionat pentru locuinte si zona industriala. Panourile solare sunt una cele mai populare surse de energie alternativa folosita pentru sistemele electrice private si industriale. Oricine poate folosi aceasta energie gratuita.

Energia solară se referă la o sursă de energie reînnoibilă care este direct produsă prin lumina şi radiaţia solară.

Aceasta poate fi folosită să:
* genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)
* genereze electricitate prin centrale electrice termale
* genereze electricitate prin turnuri solare
* încălzească blocuri, direct
* încălzească blocuri, prin pompe de căldura
* încălzească blocuri, prin cuptoare solare

Dezavantaje
Nu există niciun dezavantaj, deoarece instalaţiile solare aduc beneficii din toate punctele de vedere.

Instalaţiile solare sunt de 2 tipuri: termice şi fotovoltaice.
* Instalaţiile termice ajută la economisirea gazului metan, în proporţie de circa 75% pe an.
* Instalaţiile fotovoltaice produc energie electrică gratis (cu lumina soarelui).

Panourile solare fotovoltaice produc energie electrică 4h/zi (calculul se face pe minim: orele de lumină iarna). Ziua, timp de 4 ore, ( iarna 1,5 ore) aceste panouri solare produc energie electrică şi în acelaşi timp înmagazinează energie în baterii, pentru a fi folosită dealungul nopţii, la casele izolate, fără legatură la reţeaua electrică natională.

Spre deosebire de sursele fosile de energie, energia solara este infinita, din care motiv, omenirea in ultimile decenii este nevoita sa elaboreze noi tehnologii solare capabile sa genereze energie ieftina, independenta de orice alt tip de materie prima si ecologic pura.

Valoarea totala a energiei solare interceptata de pamint este de 178*109 MW, ceea ce e de 15000 de ori mai mult decit necesarul curent al omenirii.

Densitatea medie a fluxului radiant pe o suprafata orizontala variaza intre 250 W/m2, in Sahara, si 100 W/m2, in Europa Centrala. Valorile globale ale energiei solare In Republica Moldova pe o suprafata orizontala variaza de la 1250 kWh/m2an, in zona de nord, pina la 1400 kWh/m2an in zona de sud. Insasi panourile fotovoltaice, indeosebi cunoscute ca panouri solare, sunt echipamente care transforma lumina in electricitate, pe baza efectului fotoelectric. Reprezinta fara indoiala cea mai eleganta solutie ecologica de producere a energiei electrice. Tehnologiile solare folosesc energia soarelui pentru a produce caldura, lumina, apa calda si chiar aer conditionat pentru locuinte si zona industriala. Panourile solare sunt una cele mai populare surse de energie alternativa folosita pentru sistemele electrice private si industriale. Oricine poate folosi aceasta energie gratuita.