Electrice.MD's Blog

Premierul rus Vladimir Putin a cerut luni Europei să ajute Ucraina să îşi plătească factura la gaz, după ce a avertizat duminică UE că livrările de gaz rusesc vor fi perturbate în cazul în care Kievul nu va plăti, relatează AFP.

“Dacă există probleme (cu plăţile ucrainene – n.red.), le cerem partenerilor europeni să ajute Ucraina”, a declarat şeful Guvernului rus, după o întâlnire la Moscova cu omologul său danez Lars Loekke Rasmussen. “Să le strecoare Europa un miliard. Să îşi deschidă portofelul, are bani”, a adăugat el.

Duminică, în cursul unei discuţii telefonice cu premierul suedez Fredrik Reinfeldt, a cărui ţară asigură preşedinţia UE, Putin a “atras atenţia asupra semnalelor, inclusiv (provenind – n.red.) pe canale oficiale la Kiev, privind posibile probleme în plata livrărilor de gaz rusesc”.

Orice ameninţare cu un nou diferend ruso-ucrainean privind gazul îngrijorează Europa, în condiţiile în care un sfert din necesarul său de gaz provine din Rusia, iar 80% din acesta din urmă tranzitează Ucraina. La începutul lunii ianuarie, europenii s-au confruntat cu o sistare îndelungată a livrărilor de gaz rusesc, din cauza unui diferend comercial ruso-ucrainean.

Datoriile Republicii Moldova pentru gazul natural livrat de Federaţia Rusă, inclusiv datoriile regiunii transnistrene au depăşit cifra de 2,2 miliarde dolari SUA, a declarat preşedintele întreprinderii moldo-ruse „Moldova-Gaz”, Alexandru Gusev.

Preşedintele Moldova-Gaz susţine că datoriile consumatorilor de pe partea dreaptă a Nistrului este de 380 milioane dolari SUA, iar cea a regiunii transnistrene 1,820 miliarde dolari SUA şi este în continuă creştere.

În total pentru anul 2008, regiunea transnistreană s-a achitat pentru gazul natural livrat de Federaţia Rusă în proporţie de 16%.

Potrivit şefului Moldova-Gaz creşterea sumei datorate de Transnistria se explică prin faptul că gazul este vândut consumatorilor la un preţ mult mai mic faţă de cel achiziţionat.

Carburanţii, energia electrică si ţigările vor fi mai scumpe anul viitor, deoarece accizele se vor calcula în 2010 la un curs euro de peste 4 lei şi 20 de bani, cam cu 50 de bani mai mult decât în prezent.

Compania petrolieră rusească Gazprom Neft, subsidiară a Gazprom, a anunţat că profitul net a scăzut în al doilea trimestru cu 45%, la 1,2 miliarde dolari, după ce preţurile au scăzut dramatic de la nivelul record de anul trecut, potrivit Bloomberg.

Profitul net a scăzut la 1,2 miliarde dolari, de la nivelul de 2,2 miliarde dolari din aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat compania. Veniturile au scăzut cu 48%, la 5,18 miliarde dolari.

Citeste articolul complet despre profitul Gazprom

Prețul de import a gazului a scăzut cu aproape 30 la sută.
Premierul în exercițiu este de părere că tarifele pentru consumatorii casnici trebuie scăzute cu cel puțin zece procente. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci majoritatea consumatorilor casnici vor plăti pentru fiecare metru cub de gaze aproximativ 3 lei și 60 de bani.

Decizia urmează să fie luată în 10 zile de Agenția pentru Reglementări în Energetică, iar aceasta ar putea intra în vigoare de la data ieftinirii gazului de import, adica de la 1 iulie.

În condițiile în care prognozele premierului se vor adeveri, atunci majoritatea consumatorilor casnici vor plăti pentru fiecare metru cub de gaze aproximativ 3 lei și 60 de bani, cu circa 40 de bani mai puțin decât acum.

Zinaida Greceanîi crede că tarifele vor scădea cu 10 procente, chiar dacă Moldova Gaz a declarat că prețul de import s-a redus cu aprope 30 la sută. Deși cu întârziere de o lună, funizorul de gaz a anunțat astăzi că, începând cu întâi iulie, plătește Gazprom-ului 187 de dolari pentru mia de metri cubi. Pentru ultima dată gazul importat s-a ieftinit în luna aprilie. Scăderea prețului însă nu a determinat autoritățile să ieftinească gazul și pentru consumatorii finali.

În consecință, tarifele interne sunt acum de aproape două ori mai mari decât prețul de import.

Despre aceasta a comunicat directorul general al ANRE, Vadim Ceban. El a precizat că Agenţia a primit de la SA „Moldovagaz” confirmarea noului preţ de achiziţie a gazelor, stabilit de SAD „Gazprom” pentru trimestrul trei al anului 2009, în mărime de 182,3 dolari SUA pentru 1000 m3 la puterea сalorifică standard.

Sursa completa

Doisprezece companii germane, printre care şi Siemens şi Munich Re au ajuns la o concluzie în ceea ce priveşte schiţa pentru un proiect pentru exploatarea energiei solare din Deşertul Sahara. Piaţa de livrare a energiei astfel obţinute este cea din Europa, scrie Bloomberg.

Dezvoltarea acestui proiect, inclusiv partea tehnică şi financiară, pentru crearea infrastructurii necesare de transportare a energiei din Sahara până în Europa, pe sub Marea Mediterană, necesită trei ani, au anunţat companiile astăzi.

Cea mai mare companie de inginerie germană, Siemens, încearcă să demonstreze că estimările în ceea ce priveşte costurile întregului proiect, în valoare de 555 miliarde de dolari sunt necesare pentru furnizarea a 15% din necesarul de energie electrică pe plan european. Compania germană susţine că acest lucru este posibil până la jumătatea secolului.

Rene Umlauft, CEO-ul diviziei pentru energie regenerabilă a companiei Siemens a declarat ieri, prin intermediul unui e-mail citat de Bloomberg că joint-venture-ul din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu “poate contribui în mod semnificativ la rezervele de energie regenerabilă, într-un mod durabil”.

“Noi urmărim un plan vizionar”, este de părere Torsten Jeworrek, un membru din managementul boardului companiei Munich Re. “Dacă va avea succes, vom avea un aport major la combaterea schimbărilor climatice”, a mai spus acesta.

Ieri a avul loc la München o întâlnie a reprezentanţilor companiilor pentru semnare unui memorandum de înţelegere pentru începerea procesului. Printre companiile prezente la întâlnire se numără şi companiile germane E.ON sau Deutsche Bank şi compania elveţiană ABB sau compania spaniolă Abengoa.

Organizaţia Greenpeace a anunţat astăzi că este necesar ca guvernele europene să creeze condiţii pentru investiţiile şi dezvoltarea pentru reţele de transport a energiei electrice, inclusiv crearea unor fonduri pentru cercetare cu bani proveniţi de la fabricile de producere a energiei nucleare sau pe bază de cărbuni.

Fritz Vahrenholt, şeful diviziei germane de energie regenerabilă Innorgy a companiei de utilităţi germană RWE este sceptic în ceea ce priveşte şansele de reuşită ale acestui proiect. “Este o fantezie să crezi că vom transporta energie din Sahara în Germania”, este de părere Vahrenholt.

Planurile pentru acest proiect sunt bazate în mare parte pe studii ştiinţifice efectuate de centrul aerospaţial DRL.

Curentul electric s-ar putea ieftini de la 1 iulie, după ce ANRE a anunţat o reducere cu 5% a tarifelor la gazele naturale. Şefii ANRE au prezentat marţi, în comisia de industrii din Camera Deputaţilor, noi date legate de tarifele la gaze şi electricitate.

Specialiştii spun că, în prezent, există rezerve care permit şi reducerea preţului la energie. În plus, din toamnă, se preconizează o nouă reducere a tarifelor la gazele naturale.

Compania rusă Inter RAO EES, proprietarul Centralei electrice Moldoveneşti (cunoscută şi ca Centrala de la Cuciurgan), a anunţat planuri măreţe de extindere a producţiei şi exportului de energie electrică din regiune. Vicepreşedintele administraţiei companiei ruse, Serghei Tolstoguzov, a spus, în cadrul primului forum investiţional din Transnistria, că Inter RAO EES va continua reconstrucţia şi modernizarea Centralei de la Cuciurgan.
Planuri energetice măreţe pentru Centrala de la Cuciurgan

Potrivit presei de la Tiraspol, Serghei Tolstoguzov, a declarat că, într-o primă etapă, vor fi alocate 80 mil. USD în calitate de investiţii în capitalul social şi în modernizarea centralei, care deja ar avea posibilitatea de a funcţiona cu şase blocuri de producţie, din cele 12 instalate, iar capacitatea actuală reală este de circa 1300 MW.

Totodată, Tolstoguzov a declarat că în viitorul apropiat la Centrala de la Cuciurgan va începe construcţia unui nou bloc prin cogenerare cu abur şi gaze, ce va fi dotat cu cel mai performant echipament german şi japonez. Volumul de investiţii pentru acest proiect nu a fost precizat, dar estimările arată că ar fi nevoie de cel puţin 300 mil. USD.

În acelaşi timp, Inter RAO EES a anunţat şi despre planurile de a iniţia exportul de energie electrică produsă la Cuciurgan în Germania, Italia şi Grecia, după ce anterior a vorbit doar despre extinderea exportului în statele din Balcani. Ţinând cont de amplasamentul centralei, intenţia ruşilor este de a o transforma într-un nod energetic regional pentru Europa de Sud-Est.

Inter RAO EES intenţionează să participe şi la construcţia liniei electrice de 330 kV pe traseul Tiraspol-Râbniţa, cu o lungime de 120-150 km, care va  unifica sistemul energetic în regiunea transnistreană. De altfel, întreprinderea de stat Dnestrenergo (administrează reţelele de tensiune înaltă) a semnat un acord cu firma ucraineană Speţtehservice, pentru efectuarea studiului tehnico-economic de fezabilitate a proiectului, costul căruia a fost evaluat la 45 mil. USD, iar termenul de rambursare – 7 ani.

Realizarea proiectului va duce la o mai mare izolare a sistemului energetic din autoproclamata rmn de cel al Moldovei. Totodată, în urma realizării acestui proiect Centrala de la Cuciurgan va putea, în sfârşit, să livreze direct energie electrică şi celor două întreprinderi mari consumatori de energie – Uzina Metalurgică Moldovenească şi Uzina de Ciment de la Râbniţa.

Alte ţinte
Planurile ruşilor de la Inter RAO EES nu se termină aici. Inter RAO EES şi-a exprimat interesul şi pentru proiectul de reconstrucţie a Centralei hidroelectrice de la Dubăsari, ce are, în prezent, o capacitate de 40 MW. Potrivit lui Vasilii Kojan, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din regiune, deja a fost precizată data pentru prima şedinţă de coordonare a detaliilor proiectului.

Proiectul prevede înlocuirea celor patru instalaţii hidroenergetice învechite cu altele noi cu o capacitate şi eficienţă mai mare. Realizarea lui ar duce la majorarea volumului de producţie până la 321,4 mil. kWh pe an, volum ce ar acoperi pe deplin consumul de energie electrică a consumatorilor casnici din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Pentru acest proiect sunt necesare investiţii de 36,4 mil. USD.

Banca Mondială şi BERD vor finanţa proiectele Inter RAO EES de acaparare a sistemului energetic al Moldovei?

Un simplu calcul arată că pentru toate acestea proiecte Inter RAO EES ar avea nevoie de circa 500 mil. USD, dar şi de dreptul de proprietate asupra acestor unităţi.

Conform unor surse, Inter RAO EES mizează şi pe o eventuală linie de creditare pe care ar putea să o obţină de la Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. În orice caz, în prezent, se duc discuţii în acest sens. Întrebarea este dacă Banca Mondială şi BERD vor finanţa proiectele Inter RAO EES de acaparare a sistemului energetic moldovenesc?

De notat că luni, 8 iunie curent, Inter RAO EES a anunţat că a semnat un acord de intenţii cu grupul de companii Fouad Alghanim & Sons Co for General Trading & Contracting din Kuweit, privind realizarea în comun a unor proiecte de investiţii în infrastructura energetică din spaţiul CSI şi Orientul Apropiat. Pentru început se vorbeşte de finanţarea în comun a unor proiecte în valoare de un miliard de dolari. Nu este exclus că unii bani pentru proiectele din Transnistria să vină chiar de acolo.

Dependenţa energetică de Rusia se extinde
Ţinând cont de amplasamentul Centralei de la Cuciurgan, intenţia ruşilor este de a o transforma într-un nod energetic regional pentru Europa de Sud-Est.
Curios este că despre aceste planuri vorbea chiar ex-ministrul Apărării al Moldovei, Valeriu Pasat, în anii când era consilier la Anatoly Ciubais, pe atunci şef al monopolului rus al energiei RAO EES Rossii, monopol ce anul trecut a fost restructurat şi lichidat. Pasat a stat şi la închisoare la Chişinău pentru că ar fi promovat interesele ruseşti în Moldova.

Ultimele evoluţii politice şi economice nu numai de la Tiraspol, dar şi de la Chişinău, denotă că ruşii treptat realizează planul mai vechi de a pune mâna pe întreg sectorul energetic al Moldovei. În orice caz, cel din Transnistria este deja la cheremul ruşilor, iar după ce Moldova a renunţat să mai cumpere energie electrică din Ucraina şi a facilitat extinderea exportului de energie electrică în România, dependenţa energetică de Rusia a devenit şi mai pronunţată.

Nu este clar ce beneficii va avea Moldova de la aceste proiecte. Posibil că aceasta va mări fiabilitatea sectorului energetic al Moldovei, dar nu mai mult.

De altfel, autorităţile de la Chişinău parcă au luat apă în gură şi nici nu mai protestează faţă de aceste intenţii, fie şi măcar de ochii lumii. Nu cer nici măcar o explicaţie sau o coordonare a acestor acţiuni. Unele surse guvernamentale susţin că toate aceste proiecte ale Inter RAO EES au fost deja coordonate în cadrul discuţiilor bilaterale dintre premierul moldovean Zinaida Greceanâi şi premierului rus Vladimir Putin din noiembrie 2008 la Chişinău.

Altfel suntem predispuşi să credem că cei de la Chişinău sunt la curent cu toate aceste intenţii ale ruşilor de la Inter RAO EES. Ba chiar, în mare parte, le sprijină. Motivele reale nu sunt clare.

În orice caz, se ştie că dependenţa energetică urmează în strânsă legătură şi cu dependenţa politică.

Contrar parerii generale, “costul luminii” nu este pretul de cumparare a lampilor, ci este, in primul rand, costul electricitatii consumate de lampi. Costul lampii in sine reprezinta doar o mica parte (4 %) din “costul total al luminii”.
De exemplu, la costurile anuale de inlocuire a lampilor in valoare de 4.000 USD, se pot adauga costurile electricitatii consumate de pana la 88.000 USD. Proportia exacta va depinde de tipul lampilor folosite si de costurile electricitatii in zona.
Lampile eficiente, care consuma cu 20 % mai putina electricitate, in timp ce furnizeaza aceeasi cantitate de lumina, pot economisi aproximativ 17.000 USD/an in cadrul facturii de electricitate.
Analiza unui magazin de vanzare cu amanuntul de circa 4.650 m², in care au fost inlocuite vechile lampi fluorescente T12 Cool White F40 cu lampi T8 de la GE (cu tehnologia patentata Starcoat^TM) si cu balasturi electronice noi de la GE, a dus la reducerea costului electricitatii consumate in medie de 13.000 USD/an. Mii de magazine, fabrici si birouri pot face acesta schimbare simpla de lampi si pot obtine economii similare.
Lampile fluorescente T8 de la GE sunt construite cu tehnologia Starcoat^TM, care ofera un grad de depreciere a fluxului luminos mai mic pe durata de viata a lampilor. O lampa T8 de 32 W, functionand cu un balast electronic eficient, are un flux luminos mai mare decat o lampa T12 de 40 W. De asemenea, lampa T8 de 32 W elimina efectul de flicker luminos, lumina avand si o culoare imbunatatita.
O investitie mica in forta de munca si in balasturi va determina un rezultat fenomenal prin recuperarea, chiar in primul an, a mai mult de jumatate din investitie (60 %!).
Tinand cont de aceste valori, un lant de 50 de magazine de vanzare cu amanuntul ar putea economisi aproximativ 2,7 milioane USD din factura de electricitate de-a lungul duratei de viata a lampilor. Birourile, fabricile si alte locuri de vanzare cu amanuntul ar putea beneficia de economii similare. Cu cat este mai mare numarul de ore de utilizare zilnica a lampilor, cu atat durata de recuperare a investitiei este mai mica.

Citeste tot articolul pe www.electrice.md

Moldovenii folosesc peste 20 de metode de furt de electricitate

În 2008, în zona deservită de RED Union Fenosa, s-a atestat o creştere de peste două ori a numărului de cazuri de furt de energie electrică, până la 615. Şi aici este vorba doar de cazurile depistate. Xavier Socha, responsabil pentru implementarea proiectului antifraude din cadrul RED Union Fenosa, a declarat în cadrul conferinţei „Sigiliile şi tehnologiile de protecţie a echipamentelor de măsurare a energiei electrică” că dacă, în anii 2006-2007, cele mai multe cazuri de furt erau depistate la agenţii economici, în anul 2008, lideri au devenit consumatorii casnici. Numărul cazurilor de furt în cazul consumatorilor casnici a crescut, în 2008, de patru ori faţă de anul 2007.

Numai în zona deservită de RED Union Fenosa au fost furaţi circa 120 mil. kWh

Potrivit lui Socha, au fost identificate cel puţin 22 de modalităţi de a fura energie. Totodată, el a menţionat că deşi întreprinderea adoptă măsuri pentru a elimina furturile, metodele devin tot mai sofisticate pe an ce trece. Cea mai mare pondere o au manipularea sigiliilor Union Fenosa şi a celor de stat, fapt ce a stârnit îngrijorare nu numai la Union Fenosa, ci şi în rândul specialiştilor de la întreprinderea de stat Registru.

În opinia lui Socha, furturile provoacă pagube importante nu numai companiilor de distribuţie a energiei, ci şi statului şi restului consumatorilor.
El a estimat că din cele 15,37%, ce reprezintă cota pierderilor de energie în anul 2008 în reţelele deservite de RED Union Fenosa, circa 10-11 puncte procentuale sunt consum tehnologic, iar restul de aproximativ 4,5 puncte procentuale sunt pierderi provocate de furturi. Dacă ţinem cont de faptul că, în anul 2008, RED Union Fenosa a cumpărat 2672,72 mil. kWh de energie, apoi circa 120 mil. kWh au fost pur şi simplu furaţi de consumatori. Dacă cota respectivă este şi la reţelele electrice de stat, apoi volumul furturilor a fost, în 2008, de circa 160 mil. kWh. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică estima că, în anul 2007, cota furturilor a constituit 2,52% din volumul energiei procurate de RED Union Fenosa sau circa 66 mil. kWh. Reiese că volumul furturilor a crescut, în 2008, de aproape două ori, ceea ce reprezintă o tendinţă periculoasă, care se pare că a fost accelerată de creşterea semnificativă a tarifelor la energia electrică.

Tendinţa respectivă poate fi atestată indirect şi prin creşterea cu 1,2 puncte procentuale a pierderilor de energie electrică în primul trimestru al anului curent, faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut.

Statul a pierdut circa 13 mil. lei de pe urma furturilor

Potrivit lui Socha, deşi pierderile ca urmare a furturilor nu sunt incluse în tarif, de pe urma lor au de pierdut toţi. Astfel, întreprinderea nu acumulează suficiente resurse pentru a face investiţii în dezvoltarea reţelelor şi altor tipuri de dezvoltări tehnologice pentru a ridica calitatea serviciului. De asemenea, aceasta generează cheltuieli nu doar la nivelul dezvoltării tehnice pentru a reduce pierderile, dar şi la căutarea mecanismelor pentru a evita fraudele, mărindu-se cheltuielile operaţionale în acţiuni altele decât cele inginereşti. Socha susţine că în urma furturilor nu se achită statului un mare număr de impozite, pentru că nu se facturează energia care este furată, nu se capătă venitul din acestea şi nu revin impozite în beneficiul ţării. Nu mai anul trecut statul ar fi pierdut pe această cale circa 13 mil. lei

Reprezentanţii Union Fenosa au făcut şi propuneri pentru îmbunătăţirea situaţiei, inclusiv:

• Revizuirea detaliată a eficienţei sigiliilor de stat;
• Implementarea noilor tehnologii pentru îmbunătăţirea sigiliilor, astfel ca acestea să fie drept probe convingătoare în cazurile de investigaţii din partea autorităţilor;
• Valabilitatea legală a sigiliilor Întreprinderilor, servind drept probă relevantă în momentul când se ţine cont de ele în cazurile de fraude;
• Majorarea penalităţilor aplicate reţelelor organizate ce oferă, comercializează, induc şi promovează fraudele;
• Sprijinul din parte instituţiilor private şi publice pentru grupurile specializate care cercetează în permanenţă fraudele;
• Unificarea politicilor, aplicate de toţi cei afectaţi şi la crearea reţelelor de informare pentru ca autorităţile să fie la curent că furturile de energie nu este ceva izolat, ci o problemă ce afectează întreprinderile, iar cel mai rău că în final afectează clienţii oneşti.

Sursa http://electrice.md